top of page
Sottu a u celu di Corsica

E A TERRA UN E PO PIU 

 

 

Carne  imbalinatà, vinduta  piattata, da  ghjente  troppu  scrianzata.
E vaché  so  pazzé, senzà  magrezze, chi  di  farine  so  téghjé.
Un  gattivu  prufittu, face  soiu  u  sapé, per  fanne  a  u  so  bon  vulé
Senza  teme  a  lege, ogn’unu  cummercià, è  arruba  a  ùn  piu  pude.  
E  a  terrà, e  a  terrà, un  ne  po  più, un  ne  po  più.

 

Battelli  infracicati, mai  contrulati, d’armatori  senzà  cunscienzà
capianu  u  velenu, in  u  mare  serenu, a  ghjustizià  a  tamanta  pacienza.
U  mare  turchinu, si  cambià  négrinu, u  pescu  ùn  ci  po  piu  campà
e  l’acquà  salità, si  ghjodà  di  vità, ùn  ci  po  piu  omu  piscà
e  u  mare, e  u  mare, ùn  ne  po  più. 

 

Acelli  fangosi, da  u  celu  ghjelosi, d’ùn  pudeci  piu  vullà.
Un’arià  suspettà, ti  rusgià u  pettu, a  ùn  pudene  piu  respirà.
Un  strazziu  t’aspetta, eù  ti  scumettu, l’ospitale  ùn  bastera
pé  salvà  sa  ghjenté, mettitevi  in  mente, chi  oghje  ci  vole  a  pientà
chi  a  terrà,  chi  a  terrà, un  ne  po  più.

 

E  l’omu  chi  a  sà, face  nice  d’ùn  occhjigà
cirrà  u  spinu, è  campà  in  pace
pé  u  so  destinu, mai  nunda  un  face
e  a  terrà, e  a  terrà  un  ne  po  più ,un  ne  po  più.

 

Razzanu  é  culline, per  ingrandà  l’usine, ch’un  portanu  che  ruine
l’acquà  di  surghjenté, ùn  ne  piu  vramente, fresca’é ghjarà  cume  ind’é  i  tempi.
Ne  l’uvà  ne  u  vinu, ne  u  pane  ne  u  pinu, ùn  so  sicuri  di  campà
pocu  naturale, po  fà  cusi  male, pè  a  salute  é  un  signale. 
E  a  terrà, e  a  terrà  un  ne  po  più, ùn  ne  po  più.

 

E  periculosu, di  tendesi  a  u  sole, l’ozona  ùn  po  più  parà.
U  meziornu  hè  piu  caldu, che  u  peghju  infernu, chi  di  piu  ùn  ti  rusgierà
Un  c’hè  più  veranu, ne  primavera, e  stagione  so  tribulate
t’arrizzi  a  mane, ti  chjini  a  sera, è  u  tempu  vinti  volte  hà  cambiatu
e  a  terrà, e  a  terrà  un  ne  po  più, un  ne  po  più.

 

Ci  core, u  trattu, da  maghju  à  aprile, da  u  San  Petrone  a  Campile
ci  batte  u   ventu, sobra  e  culline, a  sichià  ùn  ha  piu  confine
e  po  scappo  un  focu, per  ste  machjé  seché, e  stirpo  a  vità  ogni  locu.
Chi  terrà  lascemu, a  i  nostri  zitelli, mi  calu  e  riflettu  a  pena
chi  a  terrà, chi  a  terrà, ùn  é  po  più.

 

​

E  FRUNTIERE
(  Petru   Cerutti  )

​

​

 mi so  scurdatu  di  è  to ferité, o  ba   righjarami  la  menté
Contami  a guerra  è  e  so  scugité,  quella  che  t’ ai  persu in cuntinenté
Pare  ché  tu  l’appii  sempre  in  mente,  capialu  su  male  s’éllu  ti  sente
Ghjerà  una  guerra  cum’è  l’altre,  ùn  c’ é  nunda  di  bellu  à  contà
Stavamu  arrimbati  l’un  altru,  eu   é  ziu  Petru  Pa 
Spéravamu  solu  di  campà,  ùn  circavamu  manchu  a  tumbà

​

Quand’ellu  s’adrumintava,  li  digià  un  ti  scurdà, o Petru  Pa 
chi  mammà  ci  aspettà  quallà

​

aghju  intesu  tunà li  cannoni, ma  ellu  ùn  s’é  mai  piu  discitatu
mi  ne  so  riintratu  à  l’appasponi, u  core  in  péna  cumu  un discraziatu
chi  a  fede  m’avià  abandunatu,  di  noi  Diu  si  n’erà  scurdatu
quand’ella  ma  vistu  ghjunghjé  solu,  mammà  s’é  messà  a  préga  
a  so  vità  a  purtatu  u  dolu,  pé  u  so  figliolu  Petru  Pa
su  zitellone  cascatu  quallà,  u  mio  fratellu  chi  mai  ùn  bulterà

 

è  sè  fruntiere, se  fruntiere, ùn  esistenu  manchu  più  avà
ma  Petru  Pa, in  lu  mio  core, ùn  mi  ne  possu  scurdà

​

Ci  hannu  straziatu  à  fà  sa  guerrà, ùn  sapiamu  manchu  cumu  fà
miccà  per  ghjugà  ,  ghjerà  vérà,  sa  bataglià  ùn  mi  lascià  più  campà
in  lu  mio  capu  vene  sempre  à  pighjà,  e  ti  riveghu  suldatu  senza  vità.  
Mi  discetà  ogni  tantu  in  piennà  notté, é  mi  piglià  a  peurà  in  lu  bughju
sentu  sempre  u  rimore di  e  botte, di  l’armatà  e  u  so  scumbugliu
di  è  bombé  è  u  so  santavugliu, i  lagni  é  l’oimé  di  u  to  mughju 

​

è  sé  fruntiere,  se  fruntiere, so  puru  smarité  avà,  é  chi  po  fà  
sè  l’Auropà  in  pace  po  campà

​

chi  ghjé  su  loghu  senza  fruntiere,  é  cumu  ci  ponu  campà 
facenu  ingrandà  è  so  schiere,  a  un  sole  umanità
senza  mai  battaglià, uniti  per  l’eternità 
tutti  sottu  à  listessà  banderà, una  albà  novà  à  fà   campà
tindenu  a  manu  a  i  fratelli, di  li  populi  più’n  dà
é  l’aiutanu  à  suminà, a  arrizzassi  é  anchu  à  marghjà.

​

Stà  manerà, stà   manerà, stà  manerà  di  campà  é  cusi  béatà  
sé  a  pace  ùn  e più  tribulatà.

​

Un  c’é  piu  fruntiere  ne  confine, a  pace  a  puru  spartu  e  so  alle
si  so  tese  e  bombe  in  le  ruine, é  anu   allugatu  l’arsanale
di  a guerrà  è  lu  so  male, tutt’é  scrittu  in  lu  mio  ghjurnale

 

Auropà  sa  parollà  mi  piage, é  m’impié  u  core  di  sperà  
Avà  mi  ne  possu  andà  in  pace, senzà  penseru  ne   trimà
Glorià  a  té  umanità, campà  in  pace  e  anderà, campà  in  pace  e  anderà

​

​

DIMMI INDUVE 

 

 

Ogni matina m’arrizzu cun a fede
Di truva un anima per stancià a mio sede
Cum’è un secretu chjosu in lu mio core
a speranza chi oghje truveraghju l’amore
cercu un surisu, una parolla scietta
per adulci li ghjornu, qualchisia chi m’aspetta

​

dimmi, dimmi induve, induve hé bella a vità
dimmi, dimmi induve, induve hé dolce a vità
senz’à té?
insegnali a vità, e l’amore ti seguità
insegnali a vità, senzà dulore ne ferità
insegnà, insegnà.

​

S’avvessi una spala pè ripone u mio capu
chi solu u caminu mi pare troppu longu
Una presenzà per parlà appena
è per scurdassine di la mio penna
ma fermu solu e straschinghu a mio ferità
cercu sempre un sole per atjende a mio vità

​

dimmi induve. 
dimmi, dimmi induve, induve hé bella a vità
dimmi, dimmi induve, induve hé dolce a vità
senz’à té?
Où, où, où c’est cool? 
Où c’est cool, dit moi où c’est cool, dit moi où? 
insegnali a vità, è l’amore ti seguità
insegnali a vità, senzà dulore ne ferità
insegnà, insegnà.

​

​

MORE GHJUVENTU 

 

 

E sa mamma chi pienghjé, ùn si po cunsulà.
Un c’è nundà chi riempié, su ghjodu immensità.
Oghjé a persu un zitellu, a u fiore di l’età
ne po bramà a u celu, ma su figliolu mai ùn bulterà.

​

Aspettavà u sabbatu, per andà à ballà.
Ogni volta assestatu, un orà à pettinà
la so ghjomà biondà, chi u fecià assumià
cume duié goccié in londà, à a so mammà chi sperà u so bultà.

​

Ma more a ghjuventù, more a ghjuventù
more a ghjuventù, quandé tu sorti tu
eo ùn ne dormu più, é bèghju l’orè in stanzià quassù.

​

More a ghjuventù, more a ghjuventù
é sa mamma ùn ne po più, li mancà u surisù
di quellu quassu, a mezzù a Diu é a Jesu.

​

Qui l’arià hé troppu zeppà, mi ne sortu a marchjà.
Ella mancu ùn si lagnà, eo ùn possu più respirà.
Ch’emmu fattu a u celu, per facci tantu pagà
sin’à perde un zitellu, surtitù una nottè à festighjà.

​

Ma more a ghjuventù, more a ghjuventù
more a ghjuventù, quandé tu sorti tu
eo ùn ne dormu più, é bèghju l’orè in stanzià quassù.

​

Core a ghjuventù, core a ghjuventù.
Scrivilà ancu tù, chi speri un ghjornu Santù
é d’ùn verrè mai più, more a ghjuventù.

​

​

A PACE 

 

 

Cum’é ùn fratellu chi camina a lu to latu
Una forza chi s’azzinga à u to campà
Issa fede chi ti sustene a tempu natu
In ogni paese ,un slanciu d’umanità …..ghjé:

​

A pace, a pace è l’unità
Un ragiu , un ragiu di fraternità

​

E si so pisati per a pace
Cum’é un solu’omu, un solu andà
«No a a guerra» è quellu chi a face
Anu sceltu tutti «u campa»

​

A pace, a pace è l’unità
Un ragiu , un ragiu di fraternità

​

Ora si so tutti assumigliati
Bianchi è neri è frisgiulati
Si so tesi a manu , è anu cantatu
Per l’omu è a so dignità

​

A pace , a pace è l’unità
Un ragiu , un ragiu di fraternità

​

A pace, a pace è l’unità
Un ragiu, un ragiu di fraternità
Di fraternità ah ah , in Corsica ….

​

​

A SANTA DI U NIOLU

 

 

Una volta l’annu, cullemu in Niolu
Ghjè festa in paese, d’Albertacce a fine di Golu
Veghu à Carlu-Antone , si comprà un cappellone
E dui ferri , per mette in lu so fucone

​

Una volta l’annu , cullemu in niolu
Pè a Santa , pè a Santa , cullemu in Niolu

​

Una volta l’annu , femu festa à a Santa
A cantà e paghjelle , cun una fede tamanta
E po ghjughemu a morà , cun d’altri paisani
Ci scurdemu di l’ora , è ghjunghje digià a mane

​

Una volta l’annu , cullemu in niolu
Pè a Santa , pè a Santa , cantemu in Niolu

​

Aghju u Niolu , aghju u Niolu , aghju u Niolu à festighjà
Aghju u Niolu , aghju u Niolu , aghju u Niolu à fà cantà

​

Una volta l’annu , cullemu in Niolu
I nostri quattru soldi , smariscenu à u ghjocu
Forte ghjè quellu , ch’e ùn torna sbiavititu
Quand’ellu perde grossu , ùn burlà u banditu

​

Una volta l’annu , cullemu in niolu
Pè a Santa , pè a Santa , cullemu in Niolu

​

Una volta l’annu , cullemu in Niolu
Laghemu capre è boiè , à e nostre mogliè
In un baraccone , ci pigliemu un sbornione
Ascultendu Petru , è le so canzone

​

Una volta l’annu , cullemu in niolu
Pè a Santa , pè a Santa , cantemu in Niolu

​

Aghju u Niolu , aghju u Niolu , aghju u Niolu à festighjà
Aghju u Niolu , aghju u Niolu , aghju u Niolu à fà cantà
d’Albertacce à Casamaccioli , aghju u Niolu , à festighja
Aghju u Niolu , aghju u Niolu , aghju u Niolu à fà cantà

​

L'INGUERNU QUI 

​

 

L’inguernu qui, quand’ellu fallà
un sai quant’ellu po fà male
s’accortanu li ghjorni a ùn piu pudè
di sorte in la corte era u to piacè.
U paese hé spentu, t’aggrunchjà u ventu

​

​

longu, longu, ancu l’inguernu
puru s’elli ùn dicenu che l’estate hè un infernu 
vinti mètri di légné, ùn bastanu à scalà sa casa
quattru mesi di fucone, sé tu ùn ci faci casu
ti costeranu, s’in’à u veranu

​

l’inguernu qui, si trimuleghjà 
l’estate hè peghjiu s’assufugheghjà
longhè è quattru staggione, quandè tu bogli tondu
tu chi si senzà impiègu, n’é voli a tuttu u mondu
i belli ghjorni, so belli pocchi.

​

Longu, longu, é u to caminu
fin’a che tu’ùn trovi, un sinceru amicu
t’aiutera à purtà ogni ghjornu u to male
é mette un sole schiettu, a mezz’à u to tempurale
e a to ferità, sera spanita.

​

Longu, e po ne veri a fine 
tra m’in due s’alarganu e confine
ùn ci ai piu ninsu ragio a vulene pienghjé
postu chi qualquisià, a cùn té , qualcosa à sperghjé
e a to vità, sera fiurità.

​

Eccu, é puru finitu l’inguernu
digià a primavera ripiglia lu so nerbu
in ogni pentone, fiurisché l’erba barona
l’accellu chi s’éra piatu, ripiglià oghjé a so canzona
e u to core, é cum’è un fiore
é u to peccatu, é puru francatu

​

​

STATEVI PURU APPENA 

 

 

Di l’altra parte di u mare, ùn ponnu capi s’affare
sta manerà di campà, u Corsu é l’ospitalità
chi c’érà sempre una piazzà, un bichjiéru, un piatu, una tazzà
per quellu chi vene à circà, a pena à dorme é à manghjà
ditelli di si, ditelli cusi
ditelli di si, é nimu ùn’averà nundà à di

​

statevi puru appena, statevi qui per cenna
statevi puru appena, a stradda aspetterà 
statevi puru appena, statevi qui per cenna
statevi puru appena, a stradda aspettera

​

a quellu chi vene à pighjà, a to portà sempre s’apprerà
senza troppu dumandà, ma perche ti devi piattà
chi sa di che a vità hé fattà, po ghjunghjé anchu a té sa disfattà
hé scrittà in lu to campà, é cusi ch’e lu ci vole à fà

​

statevi puru appena , statevi qui per cenna
statevi puru appena , a stradda aspetterà
a stradda v’aspetterà.

​

​

NANZU 

 

 

Mamma pusava quallà
Babbu , stancava digià
E ziu Andriu , per l’amore di Diu
Serà spentu , dui anni fà

​

A scola , cusi bella cosa
Tre anni ch’elli l’anu chjosa
E a u so purtone , scritta nantu à un cartone
Ultima lezzio oghje: canzone

​

A campana è u campanile
So muti , cume cani senza fucile
Sunavanu a lu to latu
Per daci a fede è u fiatu
A ghjesa aia tantu , u so curatu
( un prete ci aiutavà à more è à campà )

​

E l’ora di parte , ghjunghje digià
Per u stradone mi ne vo à caminà
Mi girghu è ti fideghju
è ùn c’hé nundà di peghju 
D’ùn sapè chi fa , per fatti campà

​

In cità , in cità , ùn ci vogli stà
Ma circà à pruvà ancu s’ella ti costera
D’abbandunà chi peccatu
U paese induve tu si natu
In la pieve di Vescuvatu.

​

​

CI SO E CANZONE 

 

 

Ci so é cazone, ch’ùn volenu more
Ci so e canzone, chi pichjanu a u core
é per te stà serà, e ti vogliu cantà 
Ci so é cazone, ch’ùn volenu more
Ci so e canzone, chi pichjanu a u core
é per te stà serà, e ti vogliu cantà

M’arricordu zitellu vuglià cantà


sunnà di ghitarà per fabi ballà
so sogni zitellini, ma un vogliu ingrandà.
Babbù chi ghjé stancu, a u so davà
Trunegha u gapu, cummencià a zippittà :
«cantantu, figliolu, ùn si po campà ! 
Ma so troppu inghjuchutu, per pude pientà
é abbastenzà intesterdu, per circà di cantà:


Ci so e cazone, ch’ùn volenu more
Ci so e canzone, chi pichjanu a u core
é per te stà serà, é ti vogliu cantà.
Ci so é cazone, ch’ùn volenu more
Ci so e canzone, chi pichjanu a u core
é per te stà serà, é ti vogliu cantà.

​

A terrà hé troppu bassà, ùn ci possu fallà
So un stantamiccheta, tuttu u mondu à sà
Un hé miccà u travagliu, in no, chi mi tomberà.
Castelli in Ampugnani, ùn mi ne possu pagà
Senzà mai un soldu, so sempre a fà piédà
Ma coru in pace a mio vità, senzà troppu strazzià 
Ma so troppu inchjuccutu, per pude pientà
é abbastenzà intesterdu , per sempre cantà:

​

Ci so e cazone, ch’ùn volenu more
Ci so e canzone, chi pichjanu a u core
é per te stà serà, e ti vogliu cantà 
Ci so e cazone, ch’ùn volenu more
Ci so e canzone, chi pichjanu a u core
é per te stà serà, e ti vogliu cantà : per té ô Bà.

 

​


MAMMA 

 

 

Mamma, mamma, un ne ai che una
Mamma, mamma, cum’è a terrà a a lunà
Mamma, mamma, stà torna appena
Mamma, mamma, quandu u dulore mi menà

​

Mamma, so furtunatu, d’avetti à lu mio latu
é quandé, tu si luntanu, ne aghju lu core orfanu
si l’animà di a mio vità, a cosgi s’ella hé scusgità
u lume é u sapé, ùn so nundà senzà té

​

Mamma, stami vicinu, insegnami u caminu
mamma, a to voce schietta, da l’anghjuli pare sceltà
Mamma, mamma, un ne aghju che unà
Mamma, mamma, cumu a terrà a à lunà

​

In la notte opalina, u mio core tamburina
sta canzona dolce é latina, cum’è un son di mandulina
Da la to casa Balanina, colla di a to cucina
Un aria fresca è muscadina, chi mi disceta ogni matina

​

Mamma, mamma, un ne ai che unà
Mamma, mamma, cum’è a terrà a à lunà
Mai, ùn ti n’andà, senzà te un so fà
Qualle m’aiuterà, à ridde é à campà 
à campà, à campà, à campà senzà te o Mà.
u to petrucciu… o mà.
Mamma é figliolu : l’esclusività , cummu
a Terrà a un solu astru naturale: a Lunà

​

l'elettu in pienna forma 

​

Simu in piena forma,
é ancu di forma piena
Ci tighjemu cun i vostri soldi,
in Merià nimu ùn rumenà.

​

Simu in pîena forma,
E ancu di forma piena
Pesù centu kilo,
so un elettu,maio.

​

​

SITE SOLI 

 

 

Ai diciottu anni, é finisci a to scolà
Senzà puntà lagni, ma ai una ferità in gola.
Sola una signatura, in fondu a é to note.
Una vità maturà, ti pesa tante volte.

​

Hé dura a vità senzà ellu,
Un babbu prefettu o ribellu.

​

Ditelli che voi site soli, quandu ciottanu i soli
é notte so pisante, quandu ti mancà un parente. 
Ditelli che voi site soli, quandu ciottanu i soli
é notte so pisante, quandu ti mancà a to ghjente.

​

A quellu ch’ùn sente, ci vole à aiutà
Circà in sa ghjente, a bona vuluntà
pe a Cursichella, chi cercà a tracià
una stradda nuvella, pè u so campà

​

Allugate, l’arsanale
Piantate su male.

​

Ditelli che voi site soli, quandu ciottanu i soli
é notte so pisante, quandé tu tombi a ghjente. 
Ditelli che voi site soli, quandu ciottanu i soli
é notte so pisante, quandu ti mancà a to ghjente.
Ditelli che voi site soli, soli, soli.

​

​

U CAVALLU DI A MIO SPERENZA

 

 

C’era un bellu cavallu, à la fiera di San Lurenzu
Vuglia cumprà su cavallu, ma mi ne so rifallatu senzà
Eu ci pensu mane é serà, à u culore di a so gerà.
Aghju travagliatu un mese, un mese ùn basta pe tamante spese
Mi so casticatu un mese, ma u cavallu un dormerà in paese
Al menu ch’eo:
M’addirizzu à a banca Francese, ch’ellà m’aiuti per é mo spese

​

Aghju quasi trovu una moglià,chi serià prontà a campa cun me
Ma quand’ella mi dice, cosa à voglià
mi ne scappu à u café cun Dumé , ne discudemu tutte e sere
cun assai bugie, é poche cose vere.
«Mi possu marità cun té» dicià
A fà festà è un bellu ballu,
So prontà à campà cun té, s’é t’ai una casa é un cavallu
Pensu ch’ellà à mi face à postà, 
postu cun cavallu troppu mi costà.
So fallatu per i ghjassi, l’anima strintà é u core in pena
Un ci vole ne pienghjé, ne vultassi
in menté ai u cavallu é a féminà
Un so cio chi mi mancà u piu, l’animale o un chjavà piu.

​

Mi so compru un bellu sumeru,
e pe pagallu m’arrizzu à buon orà
Per u cantone ne so fieru, ma cercu sempre una norà
é u cavallu di à mio spéranzà, mi ci vole sempre à campà senzà.
C’era un bellu cavallu, in lu campu di à mio speranzà
C’era in bellu cavallu, ma mi ci vole à campà senzà
é po mi face troppu male, quandu pensu à s’animale.

​

Core, core u mio cavallu
Core, core u mio cavallu,core
Oghjé aghju un bellu cavallu, in lu mio campu in San Lurenzu
Oghjé aghju un bellu cavallu, un pudià cumpralu nenzu
Mi so spusatu à una veghjà, carcà à soldi é di vinu téghjà.
Core, core u mio cavallu
Core, core u mio cavallu, core ,
in lu mio campu in San Lurenzu.

​

​

N'AVEMU UNA TECHJA 

 

 

Un cantatore Francese, si ghjocà a risa di u mio paese
Se voi u state ascultà, simu tutti schemi a lià.
Moi si je prends un Mitchell, moi si je prends un Mitchell
C’est pour aller pêcher.
Moi si je prends un Mitchell, un moulinet Mitchell
C’est sûrement pas pour chanter.

​

Techjà, techjà, n’emu una techjà, di sa ghjente chi sà.

​

Un presintatore Francese, burlà ogni serà u mio paese
Di puntà a so camerà, mette in pezzi a Corsicà.
Si y’a pas le choix à la télé, et qu’Arté devienne cryptée
Plutôt éteindre que d’écouter Ruquier.
Si y’a pas le choix à la télé,
Plutôt que d’écouter un P, Dénigrer le pays où je suis né.

​

Marre, marre, on en a marre de ces gens avisés, à viser.

​

Un spiridacciù Francese, scherzà suvente u mio paese.
Di l’infurmazione si ghjocà, in daretu à a so mariunettà.
Moi si je prends Lecoq, oui je peux prendre un coq,
Mais en tout cas pas une poule mouillée.
Un coq que les poules en raffolent, un vrai coq pas un guignol
Comme un pantin de télé.

​

Techjà, techjà, n’emu una techjà, di sa ghjente quallà.

​

Média, télé et gens avisés, le peuple Corse vous prie d’insérer:
«de nous oublier un peu», la Corse ne s’en portera que mieux.
Chi sà quantu male po fà, quandu qualchi unu vene à parlà,
Male di a Corsicà.
On ne saurait vous en vouloir, ils vous l’ont tant cachée
Dans vos livres d’histoires,
Cette Corse que vous ne connaissez pas.

​

Techjà, techjà, n’emu una techjà, di sa ghjente quallà.
Andate, andate, è lasciateci campà in pace.

​

​

IN TERRA SACRA DI CORSICA 

 

 

Ti chjamà u mare, t’aspettà quallà
a piu bellà terrà, a terrà sacrà di Corsica.
Ma peine n’est plus à moi , ma douleur même ne m’appartient pas.
J’ai quitté cet endroit, à la quête de rêve, chassé par je ne sais quoi? 
Quand j’ai pris mon départ, où la fuite à toi de voir
J’ai laissé derrière moi, tout ce qui n’était pas «Corsica».
J’entend parfois des voix, un «Sermanacciu» me dit tout bas
«tu sera partout chez toi, si ton cœur libre n’oubli pas
d’où il vient, où il va, 
mais je suis:
loin, trop loin, de mes contrées sauvages
loin, trop loin, de mes verts paysages
loin, trop loin, de son armée de sages , ce peuple des villages
qui me dit « enfin, revient parmi les tiens…»
Ti chjamà u mare, t’aspettà quallà
a piu bellà terrà, a terrà sacrà di Corsica .

​

J’ai vraiment trop mal, de vivre sans toi «Fiuminale»
J’ai traîné mes souliers, mon âme, vers d’autre citées
d’autres ailleurs qui n’ont pas ta flamme.
La légende des collines, graver mon histoire dans tes racines
me rappelle à toi, comme un aigle blessé,
je suis dans ton cœur qui bat. 
mais je suis:
loin, trop loin, de mes contrées sauvages
loin, trop loin, de mes verts paysages
loin, trop loin, de son armée de sages , ce peuple des villages
qui me dit « enfin, revient parmi les tiens…» 
Ti chjamà u mare, t’aspettà quallà
a piu bellà terrà , a terrà sacrà di Corsica .

​

Piglià a to nave , ritorna quallà
Fà cio che tu poi, per pudeci campà
Stà terrà hè bonna, fallà suminà
Sperghji lu to grannu, un fiore sbuccerà. 
Ti chjamà u mare, t’aspettà quallà
a piu bellà terrà , a terrà sacrà di Corsica

​

​

bottom of page