top of page
In vivu, a fianca voi ...
LAMENTU DI U PRIGIUNIERU


Da ch'eo mi trovu
In prigione serratu
Chjamu la musa
Ch'ella veng'a u mio latu
Ma sì ella ùn hè cunfusa
Racunterà u mio passatu.


U capu in sena
Cù la manu à lu core
Pensu è ripensu
Cù qual'facciu l'amore
Ma più pensu à lu tenente
Ch'à li corsi ci ne vole.


Ciò ch'ellu vole
Di per mè una sone
Di quattru corsi
N'hà messu trè in prigione
È pò c'hà spiccati à tutti
Privu di cunversazione.


Quellu chì resta
In prigiò c'hè digià statu
L'hà rasatu la testa
È pò dopu l'hà serratu
Face chì di quattru corsi
Più nisunu ùn s'hè scurdatu.


Paisanu eo
Chjamatu per cinqu'anni
Ne pregu à Diu
Sempre allegri passali
Ma lu latru s'hè vandatu
In galera vole mandami.


Li pughjeranu
Li soi purgatoriu
S'ell'hà sapesse
Ch'eo scrivu nant'à stu fogliu
O lu mondu diceria
Ch'ell'ùn hà tamantu orgogliu.


Goffu è di cima
Di mezu pare un'imbutu
Da lu spinacciu
Ne fala à usu imbutu
O s'hè voi lu vidarete
O cum'ell'hè malfututtu.


PER A LIBERTÀ


Tù chì sì stat'un ghjornu inghjuliatu
Per difend'a to lihertà
Nun pensà più ch'ai straziatu
I to penseri lascia un pocu stà
Nun ti lagnà più nant'u to passatu
Ti sì battutu per pudè megliu stà
E pens'appena ch'indè cluestu mondu
Ci sò chì morenu per a libertà


Veni cù mè porghji la manu
Em'a cantà em'a cantà
Perch'elle compiinu
In lu mondu sanu
L'offese à la libertà.


Ascolt'un pocu tù caru fratellu
lu certi lochi luntanu culà
Ci sò di l'omi si so mess'arritti
Ma l'hanu chjosi per l'eternità
Senza pudè difend'e so idee
L'anu tumbati senza pietà
Eranu tant'omi fieri
E so morti per a lihertà.


Veni cù mè porghji la manu
Em'a cantà em'a cantà
Perch'elle compiinu
In lu mondu sanu
L'offese à la libertà.


E ghjè per quessa chì ti dicu
Un piantà mai di luttà
Canteremu per i nostri fratelli
Scunsulati per sempre culà
Ch'e nostre voce saltin'e fruntiere
Chì manc'un piombu le possi parà
Per falle sente scalend'in lu celu
Ci vole à luttà ci vole à luttà.


Veni cù mè porghji la manu
Em'a cantà em'a cantà
Perch'elle compiinu
In lu mondu sanu
L'offese à la libertà.


MAROSULI DI FOCU

 

Issu vecchju arrimbatu à lu so muraglione
I so occhji turchini, bagnati di tristezza
U core strintu in pettu, à mez'à 'ss'amarezza
D’addisperu ne stringhje u s’anticu bastone.


In corsu d’estatina, ghjunse un mare di fume
Cùn isse fiare di sangue, marosuli di focu
Stu trombu di spaventu, assalta ogni locu
Anneghendu in un lampu, una terra di lume


Isse pianure d’alive, issi valli di castagni
Piantati quand'ùn si sà, da li mio antenati
Un si l’anu francata, u focu l'hà stirpati
A mio terra si more, n'hè sentu i so lagni
A mio terra si more, n'hè sentu i so lagni


Mai più ùn vederaghju à l’autunu chi nasce
A ronda di e fronde chi ballanu per paghju
I prufumi di machja, ch'imbalsamanu maghju
Sò tante dolce stonde, chi sparghjenu a pace


Si sguassanu i chjassi, chi bagnanu memoria
Un n'aghju più nisunu per intratene stu locu
E ascoltà sta chjama, ci vole cusi pocu
In la to manu stringhji, u filu di a storia


I mio lochi sò morti, ùn ferma che carbone
Quandu starete à sente, oghje sta riturnella
Chi purterà dumande, cun 'ssa voce ribella
A l’intimu di l’esse, stu fiore di ragione ?
A l’intimu di l’esse, stu fiore di ragione ?
A l’intimu di l’esse, stu fiore di ragione ?


ERAMU IN CAMPU


Eramu in campu d' amore graditu
Duve frà i fiori cercava più bellu


E io senteva un falso gridu
E mi sembrava che fussi un uccello


Io guardai da voce veneva
E vidi fra i fiori dormir una dea


Sappiate o bella che son cacciatore
Che gli ucceli fuggiti li prendo


Allor mi accostai con piè vacillente
Timido al cuore la voce tremente


Porto lo schioppio lo fischio e la rete
E prendo l'uccelli mia bella credete


Posto che voi l'uccelli prendete
Postreste assanare le mie ferite


LOTTEREMU CANTEREMU


Per l'omu di 'ssa terra
Chi a cunnisciutu a guerra
Aprim'u nostru core
Spartim'u so dulore
Per populu nigatu
Chi s'hè rivultatu
Intracciend'a so storia
Senza perde mimoria.


Lotteremu, canteremu
Con voce è core ribelli
Lotteremu, canteremu
Per noi è per elli
Lotteremu, canteremu
Contr'à la sottomissione
Lotteremu, canteremu
Sperenze è Nazione.


Per 'sse mamme ferite
Nott'è ghjorn' arritte
Fighjulend'u tavulinu
Duv'ell'un posa più nimu
A tè chi per Nazione
Dormi ind'è priggione
Aspettendu si sà
Ragiu di verità.


Lotteremu, canteremu
Con voce è core ribelli
Lotteremu, canteremu
Per noi è per elli
Lotteremu, canteremu
Contr'à la sottomissione
Lotteremu, canteremu
Sperenze è Nazione.


A st'omi di valore
Difendend'u s'onore
Di Paoli figlioli
Contr' affann'è taglioli
Contr'à l'ingannatore
Chi sparghje u so furore
Piseremu la testa
E parendu a timpesta.


Lotteremu, canteremu
Con voce è core ribelli
Lotteremu, canteremu
Per noi è per elli
Lotteremu, canteremu
Contr'à la sottomissione
Lotteremu, canteremu
Sperenze è Nazione.


Vince per ùn more
Hè scrittu in li core
Purghjimuci la manu
E femu fronte sanu
À lu statu francese
Simbulu d'offese
Li ci vole per sentenza
Un soffiu di putenza.


Lotteremu, canteremu
Con voce è core ribelli
Lotteremu, canteremu
Per noi è per elli
Lotteremu, canteremu
Contr'à la sottomissione
Lotteremu, canteremu
Sperenze è Nazione.


Lotteremu, canteremu
Con voce è core ribelli
Lotteremu, canteremu
Per noi è per elli
Lotteremu, canteremu
Contr'à la sottomissione
Lotteremu, canteremu
Sperenze è Nazione.


Lotteremu, canteremu
Cun voce è core ribelli
Lotteremu, canteremu
Per noi è per elli
Lotteremu, canteremu
Contr' à la sottumissione
Lotteremu, canteremu
Terra Corsa Nazione.


AMICU PASTORE


A l'orlu di a notte pagna
Ti movi per 'ssa muntagna
Ogni mane ogni stagione
Sì cumpagnu di lu machjone
'Namuratu di a so ricchezza
Campendu fieru è cù purezza.


U ventulellu matutinu
T'accompagna vers'e cime
E l'acelli in lu chjassu
Ricunnoscen'u to passu
Fenduti per qualchì stonde
Li so più belli chjam'è risponde.


Quand'u sole di lu so lume
Accarezza tutt'u fiume
U prufume d'ogni fiore
Trà li monti corre corre
E t'impone a verità
Un'hà prezzu a liberta...


E t'impone a verità
Un'hà prezzu a liberta.


RUVINA


Ma tù l'hai vistu 'ssu quarciu seccatu
Mustrendu pietosa scarza di fronde


Sfidendu quantunque di u celu le sponde
Malgratu l'offesa d'un ghjambu cascatu


Sfidendu quantunque di u celu le sponde
Malgratu l'offesa d'un ghjambu cascatu


È poi cunnosci u casale falatu
Purtelli accecati, ferite profonde


E mure è quadrere cascate in le gronde
Mughjendu in lu ventu 'ssu pientu malatu


E mure è quadrere cascate in le gronde
Mughjendu in lu ventu 'ssu pientu malatu


Di populu corsu chi n 'hè diventatu
Omu di putere duve l'hai mandatu


Sè l' alburu seccu n'hà per poche stonde
Ne si causa tù d'avellu sfiatatu


Sè casa ruvina à nimu ùn risponde
L'elettu chè tù si, ne porta mandatu !


Se casa ruvina à nimu ùn risponde
L'elettu chè tù si, ne porta mandatu


MARE


Mare fruntiera turchina
À lu mo esse liatu
Cumè l'ultima cunfina
A francà cum'un peccatu
Sempre allisci è azzechi
Pè l' etemu i mio lochi.


Mare d'una terra ribella
Chi hà fat t'a prumessa
À a libertà surella
D'ùn esse sottumessa.


Mare antica paura
D'una sterpa furestera
Chi spunta ind'a chjarura
Cù e so nave guerriere
Ci face teme l'orizonte
Mà sempre feremu fronte.


Mare d'una terra ribella
Chi hà fat t'a prumessa
À a libertà surella
D'ùn esse sottumessa.


Mare tracarcu d'inghjulia
Pè i luntani figlioli
À campà senza sumiglia
Fora di so paisoli
Si ingordu di ghjuventù
Di Cursichella lu fruttu.


Mare d'una terra ribella
Chi hà fat t'a prumessa
À a libertà surella
D'ùn esse sottumessa.


Mare chi abbaghjuleghji
U zitellu smaravigliatu
A mo terra sà chi oghje
Da tè ùn serà pigliatu
Tutt'i to battelli bianchi
Di sta faccenda sò stanchi.


Mare d'una terra ribella
Chi hà fat t'a prumessa
À a libertà surella
D'ùn esse sottumessa.


Mare d'una terra ribella
Chi hà fat t'a prumessa
À a libertà surella
D'ùn esse sottumessa.


Mare d'una terra ribella
Chi hà fat t'a prumessa
À a libertà surella
D'ùn esse sottumessa.


TERRA CORSA


In lu giardinu di a mio vita
I solchi so suminati
Di cursezz'à l'infinita
Di ricord'à l'antenati
Terra Mea la to storia
Hè fatta spessu di gloria.


La mio mente vagabonda
In cintu piglia partenza
E sculisce nant' à l'onda
D'un fiume di resistenza
Terra Mea sò guerrieru
Di lu to populo fieru.


Di li to lochi di valore
Certi ne volenu fà
Fra lu focu è l'oppressore
Diserti di puvertà
Terra Mea Terra Corsa
A to sorte femu nostra.


Terra Mea Terra nostra
Seremu sempr'à la mossa !


CULORE DI VITA


Si sente certe volte, venuta d’un si sà
D’Africa, d’Oriente, ô d’Americhe cùla,
Una voce luntana, chi parte à scapullà,
Per purta in lu to core, u soffiu di u sperà...


Ci parla di’sse lingue, venute d’un si sà,
Parlate da mille zitelli, nati da qu’à é là
So tanti canti d’acelli, e raggione di sperà.


Ci parla di’ssi canti, venuti d’un si sà,
Di fronte a mille putenze, si volenu firmà,
so tanti lagni di suffrenze, é raggione di sperà.


Ci parla di’sse culture, venite d’un si sà,
Forte da mille prufumi, sbucciati quà é là,
So tanti raggi di lume, é raggione di sperà.


Ci parla di’ssi populi, venuti d’un si sà,
Cumposti da mille culori, razze è identità,
So tanti campi di fiori, é raggione di sperà.


Ci parla di tutti st’omi, venuti d’un si sà,
Nati da mille orizonti, chi s’alzanu pé dà,
A libertà chi more, é raggione di sperà.


Ci parla di’sse lotte, venute d’un si sà,
Fate da mille rivolte, bramose di libertà,
Pé dà tutt’ognunu, u dirittu d’esse é di campà.


E sta fede chi lucce, Ghjosa in lu to pettu,
Pianu pianu si sparghje, e ti face dispettu,
Allora, apri u to core, e tendila sta manu,
Aprilla a stu mondu, pé scarinii dumane...


MORA


Si sente in ogni fiera
Dinù in ogni caffè
Si sente in Corsica intera
Stu ghjocu più vechju chè mè
Anzianetti è zitelloni
À mez'à duie paghjelle
Stinzanu li so ditoni
Mughjendu à piene cannelle


Una sera ind'un paese
Sò ghjuntu chi c'era a festa
Ancu in celu e stelle appese
Hanu pisatu l'arrechja
Vistu chi c'era un rimore
Di vucione chi cullava
Dapoi più di trè ore
Tut tu u mondu à sente stava.


Stu ghjocu tradiziunale
Pocu à pocu ripiglia fiatu
Da Barbaghju à l'Ospedale
Passendu per Girulatu
Si sente in ogni fiera
Dinù in ogni caffè
Si sente in Corsica intera
Stu ghjocu più vechju chè mè.


UNA FIARA HE NATA

 

Di punte a u lepale, u pinu hà trimatu
Ghjè libecciu chi porta, u so soffiu dannatu,
E a natura sana, si strappa cum’un stracciu,
Una fiara hè nata, è stinza u so bracciu,
Una fiara hè nata.


U mufrone si ferma, è n’è musca u ventu,
L’orizonte s’inchjarà, in pettu à u spaventu.
Un prufume di morte, si sparghje è in un lampu,
Una fiara hè nata, in fondu di lu campu,
Una fiara hè nata.


E sti rami stinzati, ch’aspettanu e morte,
sò tanti bracci tesi, per scunghjurà a sorte.
U silenziu nasconde, una terra si more.
Una fiara hè nata è brusgia u mio core,
Una fiara hè nata.


Duve scurria lesta, l’acqua di a surghjente,
U so cantu di festa, annacquendu l’oriente,
Ci fermerà un scogliu, per sempre testimone.
Una fiara hè nata, à mez’à stu carbone,
Una fiara hè nata.


Una fiara hè nata
Di pettu a’ssa ruvina, 
Contru à manu assassina


CRESCE SPERENZA


Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà


Aghju vistu pienghje più d'una mamma
Chi di u sa figlialu sentia la chjama
Ch' ellu li mandava da la so stanza
Per avè parlatu d'indipendenza


Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà


Oghje emu carnbiatu ancu di guvemu
Chi ci hanu prumessu u veranu eternu
Fiore di scope mai granate
Chi à u ventu si ne so andate


Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà


Nant'à sta terra duve simu nati
Parechji fratelli so morti suldati
Morti per fede o per amore
Per un pezzu di terra ch'ùn lasceremu corre.


Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà


À tutti l' eletti di Cursichella
Hè finita l' ora di ritumella
Date ci mezi per pudè campà
ln casa nostra è pudè ci stà
Date ci mezi per pudè campà
O lu populu corsu si n'incargherà


Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà
Cresce sperenza, Populu sà
Ch'incù a so putenza Nazione vincerà


A VIOLETTA


O la violetta,là fà,ella fà
Là fà sul campu che la rimirava
La so cara Cecilia ch'ella risembrava


Cosa rimiri,il mio caru Peppi
Io ti rimiru perchè tù sei bella
Bella sè voi venire incù mè à la guerra


No,no in guerra cun tè nun vogliu andare
Nun vogliu andare cun tè a la guerra
Perchè si manghja male,si dorme in terra


No,no in terra,in terra nun dormerai
Tu dormerai sul lettu di fiori
Cù u to caru Peppi chi t'innamori


O trumbitteri sunate,sunate
Sunate forte,la bella marchjata
Chi c'he la violetta chi parte à l'armata


FERITE


Quandu u celu si sprufonda
un lamentu ribomba
sbrangulendu lu mio core
ramintend'u mio dulore


Caru paese i to figlioli
pienghjenu tutti sti doli
è in pettu ogni ferita
s'hè stampata per a vita


Tanti fratelli so partuti
tanti fratelli oghje so muti
cerchendu a verità
cerchendu a libertà


Ancu u ventu scherzosu
ùn trova più nposu
pare spuglià la furesta
dicendu mai ùn ti scurdà


In Serriera una culomba
hà fiurit'una tomba
oghje so mille culombe
chi fiuriscenu e tombe
è annacquanu ogni fiore
incù lacrime d'amore


In ogni rughjone
sia piaghja o macchjone
in dolu hè la bandera
è una mamma s'addispera


Fratelli site partuti
fratelli oghje site muti
è di l'eterna storia
ne serete la mimoria
domine jesus christe
rex gloriae...


CORE VIVU


Cume un batellu chì s'affonda
Sbattutu da lu marosu
U mè core in la ronda
Di l'ore cerca riposu
Cumè un chjosu insalvatighitu
Ch'un cunnosce più rustaghja
U mè core innumighitu
Sparisce sott'a lanaghja


U mè core terra sfruttata
Senza à t'acquàta hè siccatu
U ventu scemu di a spiccata
Corre in lu mio sangue malatu


Cumè ana leccia in la furesta
Aghjumpata sott'a la venta
U mè core in la timpesta
Di li guai è lu turmentu
Cumè un prigiuneru languente
Volta in la so pagliaccia
U mè core fruttu ardente
S'hè persu in la to fumaccia


U mè core terra sfruttata
Senza à t'acquàta hè siccatu
U ventu scemu di a spiccata
Corre in lu mio sangue malatu


Cumè la si tronca l'ardetta
Sott'u passu furesteru
U mè core toccu di a saetta
Sbrighiuleghja d'addisperu
Cumè una barca in lu mare
Chì lotta per truvà porta
U mè core in l'acqua amare
Di li to ochji si nè mortu


U mè core terra sfruttata
Senza à t'acquàta hè siccatu
U ventu scemu di a spiccata
Corre in lu mio sangue malatu


A ME BRUNETTA


A la me brunetta
La me brunetta hè bella
Cinque, quatru, trè, dui è una
La me brunetta hè bruna


A la me brunetta
Cinque, quatru, trè, dui è una
La me brunetta hè bruna
La me brunetta hè bruna


A la me brunetta
Quatru, trè, duie è una
La me brunetta hè bruna
La me brunetta hè bruna


A la me brunetta
Trè, duie è una
La me brunetta hè bruna
La me brunetta hè bruna


IN MEMORIA


Per un populu vivu
Chì un vole esse domu
Per un zitellu chì dumane
Serà omu


Per quellu chì d'amore
Vole pude campà
Per quellu chì in prigiò
Ùn ci hà nunda à chì fà


Per stu pezzu di terra
Chì deve firmà nostru
Per stu cellu turchinu
È stu mare d'inchjostru


Per una casa vechja
Chì ùn vole sprufundà
Per una strada nova
À meza oscurità


Ùn aspetta dumane
O fratè, ùn aspetta
Quale ella sia a manera di lotta
Dumane


Per l'omu affunatu
O schiavu di un patrone
È chì deve piegassi
À ciò ch'ellu l'impone


Per quellu chì dumane
L'impiegu perderà
Per una donna
Chì si vole liberà


Per tutti quelli chì
Un ghjornu sò cascati
À un campu d'onore
Feriti marturiati


Luttendu per a patria
Vulendula salvà
Per a nostra memoria
Chì ci aiuta à sperà


Ùn aspetta dumane
O fratè, ùn aspetta
Quale ella sia a manera di lotta
Dumane


ASKATASUNERA


Quale si ? Eskualduna naiz
D'induve si ? Mendiko gizon naiz
U to paese, cumu si chjama ?
Euskadi ene herria da


Nor zara ? Eiu so corsu
Nungoa zara ? Vengu d'un paisolu
Zein da zure, Herriaten izena ?
U mo paese, Ghje CORSICA


Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a strada
Askatasunera


U populu corsu, Campa di stonde amare
D'ii nostr'antenati, A lingua si more
L'usu nustrale, Di campà
Senza rivolta, Smariscerà


Baita, Nere herrian
Bainan euskara, Beti bizi da
Eskualdunak izan, Nahi dugu
Presoak etxean, Nahi ditugu


Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a strada
Askatasunera


Ghje ora ava, Tutt'inseme
Per noi, Di custrui l'avvene
E di lottà, Senza piantà
Sin'à l'alba, di a Liberta


Jeiki jeiki, Denak extean 
Orain ibili, Gara bidean
Haurrek gurekin, Herriarentzat
Eskuz esku, Askatusunera


Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a strada
Askatasunera


SCRITTORI DI A STORIA


I so versi sò zitelli
Chi correnu, acelli in li chjassi.


In un sognu armunia
Magineghjanu a magia, di so passi.


E so voce sò staffile
Chi chjoccanu allegrie, in li venti.


A la notte bughjicosa
Facenu trimà l'ascosa, à lumi spenti.


In a salla chi si tace
Corre un soffiu di pace, e canzone.


A noi tutti sò offerte
Dà quelli chi volenu sparte l’emuzione.


Elli sò tanti guerrieri
Di a lingua è sò fieri di e rime.


Quand’ella sciappitteghja
O ch’ella spampiluleghja, à l’infine.


A l’omu chi s’ammulisce
A u populu chi si dice senza avvene.


Ricordanu a sperenza
D’una terra fratellanza, à vene.


Cantanu a nazione
In core imaginazione, mai in vanu.


Sò scrittori di a storia
Ma senza sete di gloria, di l’umanu.


A puesia ùn hà sensu
Chi gira cum’è u ventu, sempr’in tondu.


In una sola canzona
Sò e mille rivuluzione, di u mondu.


SUNATE LU CORNU


Aiò! tutti i fratelli chì hè l’ora
D’armà schjoppi è di cigne carchera,
Da lu monte à lu fiume à la serra
Chì lu cornu ripigli à sunà.


Ripigliu:
Sunate hè lu cornu
Ùn ci hè più riscattu
À populu fattu
Bisogna à marchjà.


In lu cornu risona la voce
Di Sampieru è di l’altri guerrieri
Chì per vive liberi è fieri
O per more, curagiu ci dà.


Aiò ! tutti ! fratelli chì hè l'ora
Di cessà frà noi altri ste lite,
Ci emu fattu abbastanza ferite,
N'anu risu abbastanza culà.


Stintinati ci semu abbastanza
À l'azzizzu d'un vile nimicu,
Tocca ad elli per ghjustu castigu
À purtanne lu dolu è trimà.


Aiò ! tutti ! fratelli chì hè l'ora
Di stirpà sta razza maladetta
Grida in celu, per noi vindetta
Tantu sangue è tanta infedeltà.


Un vidite ste donne ammantate ?
Un sentite di Baziu lu Vechju,
Cirnu, d'elli, un spavechju ferà.


Tutti sottu à listèssa bandera
Bianca, ornata di la testa Mora,
Aiò Corsi chì turnata hè l'ora,
Di l'antica nostra libertà.


LOTTA GHJUVENTÙ


Intorn' una bandera
Un pugnucciu s'hè pisatu
Mughjend'a la terr'entera
Babbu ghjè incarceratu
Ma sò d'un populu fieru
E per ellu lotteraghju
Francia è to sole sumente
So schiavitur'è affani
Annacquate di surgente
Sanguinose tutti 'anni
Ch'imbruttanu l'innucente
E prutège l'assassini


Intorna una bandera
Mille pugni so pisati
Strident'a la terr'entera
Libertà per l'inghjuliati
Corsica Nazione era
Un ci simu sminticati
Francia tutt'è to milizie
Un ghjorn'anu d'à cascà
E tutte lè to inghjustizie
Approntati a pagà
Aspettendu ssè nutizie
Sempre fronte si ferà


Lotta ghjuventù
L'avvene si tù
Lotta ghjuventù
L'avvene si tù


Intorna quessa bandera
Populu si piserà
Cantend'a la terr'entera
L'alba di a so Libertà
Fendu risplend'a lumera
Infine di l'unità
Francia tandu morcerà
In l'umanu a cuscenza
Una scelta si ferà
Un appia tantu speranza
Chì corsu un si scurderà
Di tant'anni di suffrenza


Lotta ghjuventù
L'avvene si tù
Lotta ghjuventù
L'avvene si tù


ESKUALDUNA NAIZ


Eskualduna naiz eta
Euskadi dut maite
Horgatik kartzelara
Eremanen naute.


Makilez jo nautenak
Elizan bai dirade
Nere oinaze minen
Eskaintzen ba ote ?


Eskualduna naiz eta
Euskadi dut maite
Horgatik kartzelara
Eremanen naute.


Tiroz hilen naute
Errana bai dautate
Eta gauean lurrez
Estaliko naute.


Eskualduna naiz eta
Euskadi dut maite
Horgatik kartzelara
Eremanen naute.


Kartzela leihotik
Izar bat da ageri
Hura biziko deno
Euskadi da biziko,


Eskualduna naiz eta
Euskadi dut maite
Horgatik kartzelara
Eremanen naute.


Basauri espetxean
Zilo bat da ageri
Handik atera dira
Hamar bat gudari.


Eskualduna naiz eta
Euskadi dut maite
Horgatik kartzelara
Eremanen naute.


CORSI CI STEREMU


Aìo cari aìo care
V’invidemu a cantà
Per via chì oghje pare
Un sapemu più la fà
Pare ch’è nostre canzone
Parlanu chè di tumbà
Ci volenu dà lezzione
« Sò furdani què si sà »


Corsi ci steremu
Cù e nostre tradizione
Ma sempre impetteremu
A culunizazione


Aìo cari aìo care
Vichjamemu a festighjà
Per via chì oghje pare
Un sapemu più la fà
I sapient’intenziunati
Ci volenu fa passà
Per un pugnu d’alienati
« Un li lascieremu fà »


Corsi ci steremu
Cù e nostre tradizione
Ma sempre impetteremu
A culunizazione


Aìo cari aìo care
Ci tocc’a fraternizà
Per via chi oghje pare
Un sapemu più la fà
E curnachje e vulpacce
Stridanu quind’quallà
Simu Corsi per’a pace
« A chì prezz’o sgiò cumpà »


Corsi ci steremu
Cù e nostre tradizione
Ma sempre impetteremu
A culunizazione


Corsi ci steremu
Cù e nostre tradizione
E inseme feremu
A Corsica Nazione.


SÒ ELLI


Figlioli di stu sole chì piccia le cuscenze
E scrivenu a storia contr'a le preputenze
Fratelli di stu ventu chi porta le sperenze
Di populu Corsu elli so le sustenze
Sò elli


Anu fattu a scelta di campà per dumane
Acelli di a notte ch'un temenu L'arcane
A l'orlu di a machja versu d'altre montagne
Sò elli


E si tù è so eiu à porghjelli la manu
E simu centu milla è un populu sanu
Quandu fiurisce a machja à l'entre di lu branu
A custruì l'avvene è suminà lu granu
Sò elli


Sò elli è simu noi machjaghjolu è cappiaghju
Fiaccule mai spente da sparghje lu messaghju
In lettere di focu à lu mese di maghju
Quandu a la turchina cumminciò lu viaghju
Sò elli


Senza mai stancià nè mai rifiatà
Cumbattenti d'onore di Santa Lihertà
Parechji sò spariti à o fior' di l'età
Surghjent'è acque linde di lu fium'unità


Parechji sò spariti à o fior' di l'età
Surghjent'è acque linde di lu fium'unità.


BELLA CIAO


Una mattina mi son’ svegliatu
O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao
Una mattina mi son’ svegliatu
E ho trovato l’invasor.


O partigiano, portami via
O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao
Partigiano, portami via
Chè mi sento di morir’


E se io muoio da partigiano
O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao
Se io muoio da partigiano
Tu mi deve sepellir’


Seppellire lassu in montagna
O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao
Seppellire lassu in montagna
Sotta l’ombra d’un’ bel’ fior’


Tutta la gente che passerano
O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao
Tutta la gente che passerano
Mi dirano che bel’fior’


Questo fiore del partigiano
O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao
Questo fiore del partigiano
Morto per la liberta


Era rossa la sua bandiera
O bella ciao, bella ciao, bella ciao ciao
Era rossa la sua bandiera
C’era scrittu liberta


SUMENTA


Kristoferik Battiteri
Da Ghjuvan Bernardu a tè Maddi
Landatu duzuen hazia
Hè sumenta di libertà
Kristoferik Battiteri
Da Guidu Orsoni a tè Maddi


Kristoferik Battiteri
Da Ghjuvan Bernardu a tè Maddi
Pitzu duzuen argia
Hè fiaccula d’umanità
Era kustean bidia
In noi sempre camperà.


Kristoferik Battiteri
Da Guidu Orsoni a tè Maddi
A linchjostru di a soria.
Zuen odolen goriaz
Scrivite voi la mimmoria
Bizidalduen zuen gisaz.


Kristoferik Battiteri
Da Guidu Orsoni a tè Maddi
Upopulu smentigherà
Zuen hitzailen izena
Ma u ricordu firmerà
Zuen bisaien irria.


De Christophe à Batti,
de Jean Bernard à toi Maddi,
la graine que vous avez planté
est semence de liberté
de Christophe à Batti
de Guy Orsoni à toi Maddi.


De Christophe à Batti,
de Jean Bernard à toi Maddi,
la lumière que vous avez allumé
est une flamme d'humanité,
en nous montrant le chemin
Elle vivra toujours en nous.


De Christophe à Batti,
De Guy Orsoni à toi Maddi
à l'encre de l'histoire
au rouge de votre sang
vous écrivez la mémoire
afin de vivre à votre rang.


De Christophe à Batti,
de Jean Bernard à toi Maddi,
Le peuple oubliera
le nom des assassins
mais le souvenir restera
du sourire de vos visages.


A TÈ SURELLA


Senti u stridu di u chjonchju
Ribumba trà mez'è fronde
E u rughju sopra l'onde
Di Tavignanu u camonchju
Acqua chieta sbond'i muri
Oghje nè simu sicuri


Ascolta u fiscu stridente
Di l'omu addisperatu
Nant'è sponde splendurente
Ellu cerca l'altu pratu
Quellu chì frischja a notte
Forse chjamerà a morte


Senti ughjulà lu ventu
E 'animali famiti
Q uè so voce di spaventu
E anime di riniti
Streghe maghi surpatore
Cresce lu nostru terrore


Ma un'appia timore
Sippii curagis'e fiera
Camina sin'a la sera
Senza teme lu rimore
Di sti lochi di furore
Nè feremu u nostr'albore


Tempu ghjunt'a la casetta
Trinca versu a Bocca piana
Quì ci canta una fuutana
E un nè manca filetta
Tandu sarè a mio fata
Eper sempr'a mio spusata


Un trema più zitelletta
Manc'un pensa a la morte
Un lettinu di liletta
Ci ferà fransà a notte
E inseme sparteremu
A passione chi ci move…


E schjarisce u caminu di a notte clandestina.


Dio vi salvi Regina


Dio vi salvi Regina
E Madre Universale
Per cui favor si sale
Al Paradiso.


Voi siete gioia e riso
Di tutti i sconsolati,
Di tutti i tribolati, 
Unica speme.


A voi sospira e geme
Il nostro afflitto cuore,
In un mar di dolore
E d'amarezza.


Maria, mar di dolcezza
I vostri occhi pietosi,
Materni ed amorosi
A noi volgete.


Noi miseri accogliete
Nel vostro santo Velo
Il vostro Figlio in Cielo
A noi mostrate.


Gradite ed ascoltate,
O Vergine Maria,
Dolce, clemente e pia,
Gli affetti nostri.


Voi dei nemici nostri
A noi date vittoria?;
E poi l'Eterna gloria
In Paradiso.

​

​

bottom of page