top of page
D'umbriu e di sulana
Armunia


A l'ore intimi di malincunia
S'e in core un move a tristizia
Mi ne vogu a circa l'armunia
A e stonde belle di l'amicizia


Quelle stonde ch'e no spartimu
E le coce messe in cumunu
Da fa campa cio ch'e no simu
Quand'inseme un femu ca unu


E nascenu centu veranu accesi
Impastati di sole e puesia
e sbuccianu i canti mai intesi
Cum'e fiori suminati a sulia


e so stonde ch'e no spartimu
E so voce messe in cumunu
Da fa campa cio ch'e no simu
Quand'inseme un femu ca unu


Sorgenu linde e riturnelle
Introna e borghe a so fiumara
E ci parenu d'esse ancu piu belle
Sse stonde appese a una ghitara


e so stonde ch'e no spartimu
E so voce messe in cumunu
Da fa campa cio ch'e no simu
Quand'inseme un femu ca unu


U fiume discitatu


A l'ombra di a custera
Fiume Golu si lamenta
Fiume Golu insunnulitu
Chi ogni tantu si ramenta


Un orchestra di fucili
Discitatu l'ha di novu
Chi a pilvera ragiona
Da Niolua Ponte novu


Penetrendu a vallate
Quandu l'ecu si sbucina
Trima face i monti sacri
Quelli di Santa Regina


Prima face e verde ripe
Di Rustinu e Riscamone
E lu fiume fala in mare
Tasanendu ogni pentone


Chere or'chi lotte tremende
Scempieranu a Cursichella
Sera l'ultima angunia
O sera l'alba nuvella


Cirnu i to palatini
O so tombi o so impiccati
Ma per fa stu finimondu
Soca so rissuscitati


Cusi parla Fiume Golu
Cun s'he datu mai ragione
E c'un alza ormai a voce
C'a per fa st'implurazione


Falasorma


Di sicuru so fate à avè lu invintatu 
È à ogni stagione à dà li u so fiatn 
Di muntagne è marine 
Di machjoni sarrati chi l'acquatu intigne 
D'attrachjate turchine, d'albori riccamati 
E di petre sanguigne 


Eccu à Falasorma 
Di rinaghji è di spichi 
Eccu induve dorme 
A forza di l' antichi 
Isula di mimoria 
Ascondu di a storia 


Da u capu di Guegnu à sin'à Palmarella 
Risplende di billezza tai 'un etema stella 
Di passi vagabondi 
D'infiarate sulane è di licceti scuri 
D'accuglienti circondi, di sicrete funtane 
E d'appossi sicuri 


Eccu à Falasorma 
Affiancatu à Niolu 
Eccu induve dorme 
L'estru di Pampasgiolu 
lsula puesia 
Di rime è d'atmunia 


Ogbje chi u silenziu ti si vole piglià 
T'arricordi di prima cum'e s'ellu era avà 
Di l'ore cantârine 
Di 'ssi ghjorni felici quand'e tu rimbubava 
Di rise zitelline, di fischi pastureschi
di ghjénte chi Spirava


Ma tu si Falasorma 
Si a nostra risorsa 
U locu indive dorme 
L'antica anima Corsa 
È àto funtane 
Ne sorgerà dùmàne


Fiure di Palestina


Sottu à un celu spurgulatu 
A mezu à un alivetu 
Un agnellucciu hè natu' 
È campa chietu, chietu 


L' accarezza un zitellu
E u cura un pastore 
In'ssu locu cusi bellu 
A vita pare d'amore 


Ancu u più finu fiore 
In sè piatta una spina 
A vita pare d'amore 
Ma piegne a Palestina


In un pratu verdichegbja
L'arbicella di dumane 
È l'agnellu saltilleghja 
A l'asgiu die lite umane 


Quandu l'ora hè sirena 
Quandu so spenti i fochi 
È appaciata a pena 
So cusi belli 'ssi lochi


Ancu u più finu fiore 
In sè piatta una spina 
A vita pare d'amore 
Ma piegne a Palestina


In ogni core


Bella si cum'è u ghjornu 
Quand'ellu hè prontu à sbuccià 
È infiarà u cuntornu 
Dolce sl cum'è u mele 
Chi ne sà inzuccarà 
E to !apre è a to pelle 


Sl cum'è l'alba 
Chi mi scalda 
È m'imbriaca 
Chi mi cunsola è po guarisce ogni piaca 
In u mio core 


Feconde so e to tarre 
Stese immense à suminà 
Da coglie e stonde care 
Sicrete sà e to sponde 
I to catagni à svilà 
Tanti sogni sanu asconde


Si cum'e l'oru
D'un tesoru 
Chi sparnpiglia 
È chi acceca à chi u vede, à chi u piglia
In u so core


È per tè ne vogliu scrive 
Quant'elle sô dolce à vive 
E mio stonde à u to fiancu 
Scrive quantu sô fatate 
E to ire, e to risate 
È pô u to sguardu francu
Pè u mio core 


Si cum'un fiume 
Mossu di sciume 
È d'acque pure 
Chi si ne fala è inveranisce l'ore sciagure 
In ogni core


Mi ne vogu


Cù e sciume chi vanu à imbiancà l'orisonti 
Purtate da u mare peregrlnu eternu 
Cù e neve chi stanu appese à i rnonti 
Carezze di silenziu rigalu di l'inguernu 


Cù l'omu spiranzosu fighjendu a spirata 
Chi vene à risplende mesu à u tirnpurale 
Cù l' ansciu silenziosu di a chieta attrachjata 
Quandi a luna accende u più altu sciappale 
Mi ne voeu à cantà e fureste di sole 
I chjassi di u sperà è po l' eternità 
È po l'eternità 


Cù l'acellu quassù in lu celu turchinu 
Duve và solu. solu un nulu andarice 
Cù u tempu dinù missageru divinu 
Chi tramanda l'idea d'un mondu più felice 


Cù u ventu istrosu chi gira centu mondi 
Basgendu ogni sarra di e so dolce lapre 
Cù u fiume furiosu chi và mezu à e sponde 
È l'immensa dulcezza di u fiore chi s'apre 
Mi ne vocu à cantà e fureste di sole 
I chjassi di u sperà è po l' eternità 
È po l'eternità 


Cù l'oehji illuminati dai ghjorni d'aprile 
lmpastati d'amore è carchi d' asgiatezza 
Cù i cori infuriati da u sintimu suttile 
D'appartene à a tarra è à e so billezze 


Cù l'omu incatenatu privu di stellaria 
A l'ora chi a notte stende u so reame 
Cù u sognu strappatu in cerca d'armunia 
Chi scianchighjendu và versu l'alba chi chjama 
Mi ne vocu à cantà e fureste di sole 
I chjassi di u sperà è po l'eternità 
È po l'eternità 


Duve so


Duve sô pigliate l'ore di e rise zitelline
Quandu per coglie e more ùn timiamu e spine
Duve sô, duve sô 'ssi mumenti
Duve sô, duve so à i venti o spenti


Forse si ne so andate cù u fiume di l'età
Cù ·sse piene infuriate à l'etema libertà
Duve sô, duve so 'ssi mumenti
Duve sà, duve so à i venti o spenti


Duve so a niscentria è u so cumpagnu l'asgiu
Oghje ferma a nustalgia è d'un ricordu u basgiu
Duve sô, duve sà 'ssi mumenti
Duve sà, duve so à i venti o spenti


È queUe ardente battaglia da difende u castellu
F attu di tarra è di paglia di u mon du u più bellu
Duve sà, duve sà 'ssi mumenti
Duve so, duve so à i venti o spenti


È 'ssi chjarasgi pumposi quantu volte vindimiati
I rivecu, diviziosi carchi à frutti inzuccarati
Duve sô, duve so 'ssi mumenti
Duve sô, duve sô à i venti o spenti


Ma in fondu à u mio core l'aghju tinuti prisenti
U profume di 'sse more è tutti quelli mumenti
Sô in mè, soin mè 'ssi mumenti
Sô in mè, so in mè à venti
So in mè, so in mè 'ssi mumenti, mai spertti ...


L'isula sola


0 quantu wleria scrive chi a mio storia hè di pace
Chll'albori ch'aghju vistu si so pisati sereni
Ma à empie a mio mente sô centu mi la e strage
È di fiure sanguinose i mio ricordi so pieni


Aghju vistu tantu volte u mio mondu piccià focu
Per una croce, un spechju o per un palmu di terra
Per una fede, un'idea, per u pusessu d'un locu
L' omi move e battaglie, 1' omi dà si à a Guerra


Ripigliu ;
Eiu so l'isula sola
Locu di tanti sicreti
Un'isuleUa di fola
Musa di tanti pueti
SO un'isula sulella
Mi chjamanu a più bella


Aghju vistu à l' orisonte ghjugne tanti battilloni
È i sullati à millaie calpighjà e mio marine
Aghju in core e vinice di 'ssi tempi bughjiconi
È piengu à fiumi pieni e mio pene senza fine
Da sempre so stata eiu ogettu di ogni imbliglia
Que11a chi omu vulia cumprà, vende o cunquistà
Quella stella ch'in lu celu di più cà l'allre spampiglia
È ch'ognunu vuleria die so mani tuccà


Ripigliu


Ma vogliu spen\ e crede in un dumane sfarente
Sunnià di l'ore à vene cum'è di tant'a11egrie
Vede e so albe chjare è di pace splendurente
Pisà si à l'infinita cum'è in le puesie
È vogliu di à i mei, à i mio figlioli cari
In un cantu di sperenza, in un' ardente prighera
Di francà mi à l'ora mai di tanti ricordi amari
È di tene caru à mè di più cà a mio bandera


Ripigliu


Prigiuneru


E mio cunfine so
Di petra è di farru intricciati
È da induve sto
Ùn vecu più i verdi prati
Ma sunnieghju, iè sunnieghju è sunnieghju


E mio cunfine sà
Di petra è di farru intricciati
È da induve sto
Ùn vecu più i verdi prati
Ma quandu vene l 'ora
Di chjode l'ochji è sunnià
Pigliu estrade d'oru
Quelle accese di libertà


Chi ùn ci hè matre da parà
U fiume di u sunnià
È ùn ci hè marchjone à sarrà
U ventu di u ricurdà


U mio sonnu hè di foie
Ma i mio ghjomi so di stizia
Chi campu senza sole
Prigiuneru di l'inghjustizia
Ma quandu vene l'ora
Di lascià a mente scappà
Mi trovu toma fora
Per e machje di libertà


Chi ùn ci hè matre da parà
U fiume di u sunnià
È ùn ci hè marchjone à sarrà
U ventu di u ricurdà


Ùn so s'è un dumane
Toma per mè si pisarà
S'è à e mio sulane
Puderaghju toma avvintà
Mac' hà da vene l'ora
D'apre l'ochji è di fidighjà
E billezze di fora
A vogliu toma imaginà


Chi ùn ci hè matre da parà
U fiume di u sunnià
È ùn ci hè marchjone à sarrà
U ventu di u ricurdà


Malaterra


So Gaià a turchina, so u nulla è u tuttu
So l'alburu di vita, a radica è u fruttu
Tremu cù u to pientu, spartu a to prighera
So l'arechja chi sente è a voce chi spera


So u vadu chi corre è a petra chi stà
L'inguernu chi s'affacca è l'acellu chi và
U ventu frà e fronde, a matina fritosa
L'arte in ogni bellezza, u sensu d'ogni cosa


So Gaià a turchina ... fideghja mi 'ssu mare
È 'ssi mon ti zuccati è 'sse fures te care
Millenarii di vita m'aghju francu e strage
Poi sè ghjuntu tù à rompe mi a pace


L' orisonte s' abbughja, l'aria si face piombu
Da e cime affilate à u mio più prufdndu
Corre a mala terra, corre l'anticu frombu
Di l'antica paura ch'e guarisca lu mondu


Chi in fondu di mè, nimu a vole crede
U mio cote hè di farru è di petre d'infemu
È a mio storia hè vechja, inghjusta è senza fede
Più c'à a storia umana chi si crede l'etemu


Di mele è di sale


So e muse disposte
A imprista mi rime
E scrive e to loche e aminta a te
E to superbe coste
Laltu di e to cime
E tante e canzone chi ribombanu in me


Canzone di statina
ligere e savurite
Cum'e un fiume mossu a surghjente piace
Canzone maltasgina
Di sponde infreddlite
E tan'altre stagione a invinta per te


Stagione a l'appollu
D'un eternu rinnovu
Di culori e profumi chi a natura sa
Dumani a l'affollu
D'ogni sbilanciu novu
Per esse sale o mele di u mond da fa


U sale di ssu mare
Prigiuneru o prigione
>Nidicale o cabbia d'un avvene a tese
U mele chi mi pare 
Esse in ogni ragione
D'un dupita mai piu di tutte e to prumesse


Prumesse di canzone
E di muse disposte
Per canta e to loche e aminta a te
vede ogni stagione
E to superbe coste
Da si a'sse puesie chi dormenu in me


Stabat Mater


stabat mater dolorosa
Luxta crucem lacrimosa
Dum pendebat filius


Cuius animam gementem
Contristatam et dolentem
Pertransivit gladius


O quam tristis et afficta
Fuit illa benedicta
Mater unigeniti


Quae moerebat et dolebat
Pia mater cum videbat
Nati poenas incliti


Quis est homo qui non fleret
Matrem Christi si vederet
In tanto supplicio


Quando corpus morietur
Fac ut animea donetur
Paradisi gloria amen

​

​

bottom of page