top of page
Esciutu in lu 2018
Sorti en 2018
A ghjanna di l'incanti

A Ghjanna di l'lncanti 

 

« Aio mettitevi in tondu, à mani ghjunte precate 
Tutti in giru à li baroni, ch 'elle vènganu le fate, 
Ch 'elle vènganu vestute, ch 'elle pàrtinu spugliate (. .. ) »


Cusi principiava quellu vechju cantu ghjunsanincu di a tribbiera.

Bellu nanzu chi a mudernità purtessi i so lumi per i nostri paesi è ch'ella mandessi à Caronte l'ântiche credenze d'una volta.

Quelle credenze, pupulate à bèfali, crupochji è altri mostri infernali, zuccàvanu à veghja l'imaginàriu cullettivu di u populu.

Hè finita oramai a corsa scema di i fulletti è di e scherponchje, è i nostri fiumi d'estatina, sà più carchi à turisti à merezu chè à fate spugliate.

Pincu, u Diàvule stessu, inseme à a so scorta di streghe pare avè tralasciatu l'aspre sarre di u Niolu o di u Fiumorbu.

Ripusate in pace o nasimozze, gatti mammo, moghi, orchi, gnogni è altre capre ferrate, simu passati nant'à st'isula persa, cù u mercantilisimu è l'impiantu di culture preputente, à a « disneyisazione » di a mente 
Ma belle ascose à l'appiattu, e credenze nustrale di i tempi di l'antiluna ùn so ancu smarite è l'ùltimi mazzeri,

guardiani di l'usi è di i sicreti, si tenenu sempre arritti aspettendu l'ora.

È da u sprufondu d'un cavone sacru, marturiatu da mille è mille anni, s'approntanu à apre per a

Corsica di dumane a Ghjanna di l'Incanti ... 

​

Notte maga

 


Dicenu chi in certe loche ùn ci vole à passà di notte 
Quandu li mondi di l'Arcanu, ne spalanchèghjanu le porte 
Quandu le Streghe è li Mazzeri ne ghjùnghjenu à fà racolte.


 

Quandu in l'Abbissi di l'Eternu, ne sprufonda la Malasorte 
Venuti à stoli da caternu, Mangoni è Arpie d'ogni sorte 
Per adurà è festighjà, mane è sera, a Luna Nera.


 
Dicenu chi in certe loche, un ci vole à passà di notte ...

 

In lu boscu di Malanotte, in certe sere omu sente 
L'ùghjuli di le Malacelle, da insischisce core è mente 
Li brioni è mughjulimi è li viulini à currente. 

 

Pare ch'in giru à quellu focu, sott'à le lecce, querci è ghjande 
Ci bàllanu Maghi è Strigoni, indiavulate Sarabande 
Ghjunti da l'Arcanità per ingannà è visticà.


 
Dicenu chi in certe loche, ùn ci vole à passà di notte  

 

Per visticà l'ànime nere è po purtalle à Caronte 

Da fà nutrisce tante fere, aldilà di lu foscu ponte 
Francatu hè lu fiurne, tandu e sperenze elle sô compie.


 
Allusincheghja lu Furlettu è isparpersi in quelli lochi 
Li pelegrini è l'errenti, ci brùsgenu di mille fochi 
L'infernu cum'è Verità, per l'oghje è per l'Eternità. 

 

Dicenu chi in certe loche, ùn ci vole à passà di notte ...


Lamentu di u mazzeru

 

Eo so mauzzeru 

Umbrosu pelegrinu 
A notte ceca 

Chi dulente caminu ! 
Fendu in sognu caccighjate 
Vecu ghjente cundannate 
Cù un'antica magunia 
Nù una bèstia à l'agunia. 

 

So di Falcina 

Lu servu malamatu 

In lu paese 

Da tutti ghjastimatu 

Solu a voce di li fiumi, 
Lu stillente è li so lumi, 
Li machjoni è li castagni 
Fèrmanu li mio cumpagni.

 

Ogni trent'unu 

Di lugliu hè la Mandraca 
Pocu sterminiu, 

A chi more, à chi fraca ! 
In core di la battaglia 
Simu tutti à taglia taglia 
Cù lu sacru talavellu 
Fin'à l'alba o chi macellu !

 

Scumunicatu 

Sô pè li mio turmenti 

Per mè nè croce, 

Nè santi sacramenti, 

Mi perdonghi lu Signore 

Per sècula seculoru, 

Ghjurgu à Diu u core tristu 
Ch'ùn aghju inchjudatu à Cristu !

 

À chi mi sente 

Li precu longa strada 

Ch'ellu ùn iscontri 

A Mumma murtulaghja 

D'avanzu à lu sfurtunatu 
Ch'una sera aghju ammazzatu, 
Dumandu ch'ellu mi scusi 

Ma so guardianu di l'usi ! 


Vintimorti

 

U chjassu si stracqu'à pianu 
Cum'è pè lacallu corre 
Cum'è pè ritene l'ore 

Di quellu fattu landanu 
Chi Misteru fù patrone 
Di l'omi di u reghjone 

 

Partuti in filarata 

Pè faccenda cumuna 

À l'usu di l'operata 

Ci vulia à tagliall'à luna 
Quella sima castagnina 
Quassù in punt'à a cullina


 
Soca quellu burdinale 
Qualchi misteru tenia 
Chi a visera di u male 

In u so fustu curria 

 

Cù a voce chi s'appoghja 
Tempu cullat'à l'armone 
U trave fece pastoghja 
Quant'è chjave di prigione 
È fù prima a Pisatoghja 
À fà scappà a ragione


 
Più inghjo n'ù e spianate 
A rabbia ùn pudia tene 
Da e ghjasteme lampate 
L'azzuffu usci di e vene 
E Tribbie eranu nate 

Ma u peghju s'era à vene 

 

Soca quellu burdinale 
Qualchi misteru tenia 
Chi a visera di u male 

In u so fustu curria 

 

À l'astrettu di lu chjassu 
Ghjunsin'à tamba di netta 
Vint'omi à liatu passu 
Sott'à forza maladetta 
Mandata da Satanassu 

A Morte cherse vindetta 

 

So trè nomi so trè nomi 
Scritt'à l'orlu di lu chjassu 
Pè battizà un scunquassu 
Ch'hà vist'è intesu l'omi 
Tombà l'usu di l'operata 
N'una strada insanguinata
 
Soca quellu burdinale 
Vinti Morti vulia 

Chi a visera di u male 

in u so fustu curria 


S'anu pigliatu a mo canzona

 

S' anu pigliatu a riturnella, ch'avia fattu per Maria, 

Eppuru tandu mi paria, d'esse u solu à sapella. 

Soca quandu l'aghju cantata, a s'hà colta a tramuntana, 

È fin'à la costa luntana, l'hà d'igni locu suminata 

È dapoi senza sapella, i giuvanotti à chjar'di luna, 

Per a bionda o per a bruna, càntanu la mio riturnella.

 

 
S'anu arrubbatu a mio canzona, quella ch'aghju fattu per Rosa, 
Metà in rima, metà in prosa, è più ci pensu è più mi stona, 
Ùn ci era tanta puesia, u versu era sgalabbatu 

L'aghju cantata in serinatu è tandu à Rosa li piacia. 
Ognitantu quandu a sentu, a canzona fatta per Rosa, 
Bench'ella fusse simile cosa in fond'à mè, ne so cuntentu.


 
S 'anu cantatu e mio canzone, fatte pè Paula, pè Stella, 
Margherita o Isabella, seguente l 'estru o la stagione, 

Ci pensu è mi dicu aspessu, chi s'ell'avissinu ghjuvatu 

À qualchi coppiu innamuratu, ùn serà statu tempu persu. 
Ma la mio canzona d'amore, hè quella chi hè stata fatta 
Solu per tè, ch'o tengu piatta, in un scornu di lu mio core, 
Dapoi ch'è no ci cunniscimu, s'ell'ùn hè à a mio ghitarra 
Quella fatta per tè o cara, ùn l'aghju mai cantata à nimu. 


Lingua hè!

 

Nata in le muntagne, in sti lochi altagni 
Nata in li paesi, à l'elpali appesi 

Mez'à li pastori, rè di la Natura 

Ella hè cum'è un fiore, hè favella pura 

 


A to lingua hè, un tesoru hè 

Chi ci vole à parlà, pigliacci piacè 

È tènela contu, hè da tramandà 

A li to figlioli, per lu so campà !


 
Lingua di i pueti è di i mondi arcani 
Lingua di le fole, di quelli chi sanu 
Tutte le passate di la nostra storia 

Tutti li gran'fatti, quelli di a memoria 

 

Lingua di la nanna, lingua di u zitellu 
Chi la mamma dice : « Si lu mo ghjuvellu » 
Hè lu serinatu per la donna amata 
Lingua di l'amore, lingua di lu core 


U tilaghju di e fate

 

In Truvigni à mezanotte 
Quandu dorme A Custera 
S'àprenu l'arcane porte 

 

È le fate di u circondu 
À la gràcile cimbrera 
Sorgenu da lu sprufondu. 

 

Serà sognu o realità ? 
Ssa Fata amala chi ferà ? 

 

Bàllanu à lucen'di luna 
Tale fiare turchinelle 
Cun vestiti di furtuna 

 

Poi sàzie di canzone 
Pàrtenu sse damicelle 

In San Biasgiu in prucessione


 
Serà sognu o realità ? 

Ssa Fata amata chi ferà ? 
Tesse, 

 


Nant'à u Tilaghju di e Fate, 
 ditate dillicate, 

Filu à filu le mio brame. 


Nant'a un tronu cristallinu 
Sona la Fata Maestra 
D'un tilaghju d'oru finu


 
Quand'ella sfrisgia di manu 
I dolci fili à la lestra 
S'innamora u cor'umanu. 

 

Riturnellu 
O bellezza sibbillina 
U mio core ai incantatu 
È fattu la mio ruvina. 

 

M'abbandoni à lu malesse 
Mi lasci malavviatu: 
Solu t'impreme lu tesse ...

 

Riturnellu


Rolihlahla

 

Era'lu to sacerdoce, in core à l'A N C, 

Eri lu fidu cristianu à li detti di Gandhi 
Contr'à l'indegnu Apartheid, senza mai tù faltà 
A to lotta era ghjusta, Gloria à tè, Rolihlahla ! 

 

Ti vulemu fà onore, tù, Nelson,Mandela 

Ai datu à la to ghjente, la so ghjusta dignità !


 
Sharpeville la mataccina, ùn la pudii abbunà 
Cun lu verbu, cun ardore, ai vulsutu impettà 
Per la pace di li populi, per I' Africana Unità 
Contr'à la duminazione, l'ai della in Rivonia. 

 

Ti vulemu fà onore, tù, Nelson,Mandela 

Ai datu à la to ghjente, la so ghjusta dignità !

 

Da le tènebre prigione, si diventatu la Stemma 
Contr'à tulle l'inghjustizie è contr'à 

tulle le ghjastemme 

Per li Bianchi, per li Neri, per la vera parità 
Era per tè, un duvere, ci ai pussutu liberà.


Ti vulemu fà onore, tù, Nelson,Mandela 

Ai datu à la to ghjente, la so ghjusta dignità ! 

 

Tù, Nobelle di la Pace; in quellu novanta trè 
Fermerai per lu sempre, Madiba, lu nostru Rè 
Contr'à la segregazione è contr'à la puvertà 
Tù lu Guida, tù lu Sàviu, tù lu Grande Madibà 

 

Ti vulemu fà onore, tù, Nelson,Mandela 

Ai datu à la to ghjente, la so ghjusta dignità ! 


L'amore hè dolce

 

U mare hè bellu è ci hè lu ventu 
Stèndenu l'ale i bastimenti 
Pàrtenu per viaghji luntani 

Nun volenu aspettà dumane


 
Veni o cara, s'hè alzatu lu sole 
Veni cun mè, ùn mi lascià più solu 

 

Tempu serenu, fanu li nidi 

U celu hè pienu di li so gridi 

Di l'acelli u cantu beatu 

U nostru amore hà pruclamatu


 
Veni o cara, s'hè alzatu lu sole 
Veni cun mè, ùn mi lascià più solu 

 

L'amore hè dolce à noi chjama 
Dolce hè la voce di la to mamma 
Chi favurisce u nostru l'amore 
È vole unisce i nostri cori 

 

Veni o cara, s'hè alzatu lu sole 
Veni cun mè, ùn mi lascià più solu 


 
L'amore hè dolce è manu à manu 
À bassa voce, fèmulu pianu 

Di stà uniti per la vita 

Veni chi la gioia c'invita 

 

Veni o cara, s'hè alzatu lu sole 
Veni cun mè, ùn mi lascià più solu 


A vita aperta

 

Riturnellu 1 :
A vita meia 
Corre carre n'un fiume 
Inventa è crea 

Celu, Terra è Lume 
M'incanta l'idea 

Chi Vita m'hè offerta 
Campu à vita aperta 

 

Un'isulella 

À liberu circondu 
Sola tù a mo stella 
L'amore fondu 
Ci dà bella la via 
È 'ssu cantu puesia 
Ci imbellisce u mondu 


Riturnellu 1 

 

Un paisolu 

Tesu à u celente 
Dice à chi vole sente 
Qui piglio u volu 
U prirnu drittu umanu 
Scrittu da una manu 
À nazione nascente 

 

Riturnellu 2 : 

A vita mea 
Canta à mezu mare 
Conta l'odissea 

D'ùn si sà quantu terre. 
A mo lingua cirnea 
M'apre ogni scuperta 
Campu à vita aperta 

 

So à centumila 

I rigali senza ore 
À empiene u core 

È si u tempu fila 

Ghjè qui in pace cù l'Esse 
Cosge cum'ellu tesse 
Da fà splende l'amore 

 

Riturnellu 2 

 

Vive la vita 

Da ùn fà ghjorni conti 
Cuttighjà l'orizonti 
Tuttu ci invita 
À falla culurita 

Chi a natura l'accerta 
Campemu à vita aperta


Spartimenti

 

Quand'ella venerà l'ora, ch'è tù ti n'anderai 

 

Ti toccheranu li ghjuvelli, cullane, anelli, i rami è l'ori. 

Ti toccheranu li viulini, cètere, rivèbbule è sonadori. 

Ti porterai u focu accesu, u vinu biancu è li licori, 

Piglia dinù orte è giardini, àrburi è frutti, tutti li fiori.


 
Quand'ella venerà l'ora, ch'è tù ti n'anderai 

 

Porta dinù a neve è l'acqua, i venti, i toni è li fulgori 
Aghjusterai l'albe rinate, i celi bianchi è li bagliori 

Mi teneraghju u pane schiettu, u focu spintu, u tempu è l'ore. 
Mi lascerai e stanze viote, e porte chjose, qualchi rimore. 

 

Quand'ella venerà l'ora ... 

 

Mi toccheranu trè suveniri, dui rimorsi, un crepacore, 

È metterai in borsa cù lu mandile 

 

A certitùdine d'ùn vultà più !


Un'idea

​

Aghju vistu, erimane, un fullettu, hè fughjitu cum'è un frulu in la stretta 
Aghju corsu, u vulia intuppà, i fulletti ùn si làscianu piglià! 

Aghju vistu eri sera un mazzeru, era goffu, era malu, un addisperu 
Avia tombu un cignale, a m'hà detta, quale serà chi liccherà la vindetta? 

 

Un'idea, un'idea, un'idea, forse chi mi so fattu un'idea 

Sti dui ghjorni, hè successa cusi, s'ellu ùn hè vera, 

A vi contu, ùn vole di ! 

 

Aghju scontru sta mane una strega, a vi dicu, hè vera, ùn la negu 

A so fàccia era tutta riviglie, hè fughjita è nisunu la piglie ! 

Aghju scontru sta sera una fata, una pelle di mele inzuccherata 

Vicin'à la vadina à l'inghjo, m'ungu è mi sfungu à quant'ellu si po ! 

 

Un'idea, un'idea, un'idea, forse chi mi so fàttu un'idea 

Sti dui ghjorni, hè successa cusi, s'ellu ùn hè vera, 
A vi contu, ùn vole di ! 

 

Aval'avà aghju scontru una Dea, un bel'fiore, una rosula altea 

M'hà sfiuratu, un odor'di cannella, un tesoru, un dellziu, una Stella !


 
Un'idea, un'idea, un'idea forse chi mi so fattu un'idea 

Sti dui ghjomi, hè successa cusi, s'ellu ùn hè vera, 

A vi contu, ùn vole di!

​

bottom of page